Sa rizi englezeste e mai sanatos

Dacă pentru filmele horror ne-am reorietat, comediile bune la păstrăm în acelaşi spaţiu, mai exact în spiritul cel mai profund al bătrînei Britanii. De cîţiva ani încoace, cele mai bune filme de comedie vin din Marea Britanie, iar cele mai bune poante se servesc cu accent aferent si ceai cu lapte... sau lămîie.

E cazul trilogiei cuplului Simon Pegg şi Edgar Wright, pe care cei doi au botezat-o Blood and Ice Cream. Prima parte a fost parodia horror (mai exact, după cum au descris-o autorii, romance-zombie-comedy) Shaun of the Dead. Mult sînge, multă îngheţată şi destule faze tari create de cuplul Simon Pegg şi Nick Frost. Povestea a doi looseri care se trezesc (cu greu, ce-i drept) în ziua în care pămîntul - aka Londra - este atacat de zombie, toată lumea e zombificată, iar morţii se trezesc ca să muşte puţin din ce vin. Parodie evidentă la toate filmele cu zombie, în special la celebrul Dawn of the Dead, "tata lor" în horrorurile de gen. Filmul a fost foarte bine primit atît în Marea Britanie, cît şi în State, aducîndu-i laolaltă pe majoritatea actorilor de comedie britanici.

Mult mai reuşit este însă recentul Hot fuzz, care rulează acum la Cinema Arta, în Cluj. Unul dintre puţinele filme poliţiste de pe insulă - după cum remarca Edgar Wright - dar şi acesta parodie. Simon Pegg e de această dată un poliţist londonez, cel mai tare poliţist de pe insulă, care "avansat" şi trimis să lucreze într-un sătuc, aparent fără criminalitate. În echipă cu naivul poliţist local, Danny Butterman (Nick Frost), investighează morţile suspecte şi lipsa de criminalitate... şi mai suspectă. Dau peste o încurcătură de iţe demne de un Sherlock Holmes şi de răspunsuri a la Agatha Christie.

Cum Danny Butterman e, ca orice om care se crede în afara acţiunii, un mare fan al filmelor poliţiste şi de acţiune, mare fan de Bad Boys, Point Break şi Lethal Weapon, Hot Fuzz devine dublura comică a acestora, alimentată de cel mai sănătos umor britanic. Iar felul în care este lucrat filmul arată că, în cei trei ani care s-au scurs între Shaun of the Dead (2004) şi Hot Fuzz (2007) realizatorii şi-au mai exersat mîna, au mai alimentat bugetele, iar soluţiile alese în felul în care exploatează imaginea şi sunetul completează scenariul foarte bine făcut.
Nu-mi rămîne decît să vi le recomand pe amîndouă, în special Hot Fuzz.