vineri, aprilie 4

Horror revival - Orfelinatul

Recomandarea absolută de săptămîna aceasta e filmul de debut al spaniolului Juan Antonio Bayona, produs de mult mai cunoscutul şi premiatul Guillermo Del Toro (Pan's Labyrinth). El Orfanato (The Orphanage, Orfelinatul) e mai mult decît un horror, sau mai bine spus e mai mult decît ceea ce înseamnă horror în ultimii ani. Spre deosebire de genul înecat de ceva vreme în sînge, topoare, cuţite, monştri zoomorfi sau antropomorfi şi milioane de adolescenţi naivi care le cad pradă, El Orfanato se întoarce la una dintre cele mai mari spaime exploatate de horror-uri dintotdeauna: lumea de dincolo, gata oricînd să disturbe liniştea pămîntească a celor care încă mai trăiesc. O întoarcere la tema care a propulsat filme şi serii în topurile genului, dacă ar fi numai să ne gîndim la incredibilul The Shinning sau la seria Poltergeist, ca să nu mergem pînă la Psycho sau The Exorcist.
Filmul se deschide cu un joc în curtea unui orfelinat, la care participă micuţa Laura. Micuţa Laura care va deveni, peste ani, proprietara şi directoarea orfelinatului în care a crescut, care se va ocupa, în continuare, de copiii fără părinţi şi care va trebui să dea piept cu forţele care îi răpesc copilul adoptiv. Un personaj foarte bine conturat şi magistral jucat de actriţa spaniolă Belen Ruenda care, deşi ajunsă la vîrsta de 43 de ani (pe care nu-i arată), nu a prea cochetat cu marele ecran, singurele ei apariţii, dincolo de serialele de televiziune, fiind în Mar adentro, Savage Grace şi 8 citas (ultimele aproape necunoscute publicului românesc).
Moto-ul "O poveste de dragoste. O poveste de groază" defineşte perfect El Orfanato. Povestea de dragoste nu era greu de realizat, dragostea maternă fiind destul de uşor de pus în imagini. Însă, pentru un public suprasaturat cu scenarii "horror", provocarea venea din a pune povestea pe ecran astfel încît să declanşeze groaza în sălile de cinematograf. Pentru asta, scenaristul Sergio G. Sanchez şi regizorul au fost nevoiţi să facă un slalom extrem de dificil printre clişee. Dar care le reuşeşte. La un moment dat devine chiar evident că cei doi contorsionează povestea pentru a nu le da nici o şansă spectatorilor să anticipeze finalul. E o competiţie din care realizatorii lui El Orfanato ies cîştigători, printr-o soluţie mai puţin folosită în horror-urile de pînă acum. Dar pe care nu o să o dezvălui, pentru că trebuie să mergeţi să vedeţi filmul.

3 comentarii:

Anonim spunea...

exact aseara am vazut si eu filmul, foarte misto pt gustul meu horror, dar o observatie: "rezolvarea" a mai fost folosita in "the others" al lui amenabar. si pe linga "lumea de dincolo", cred ca mai era o idee ce scotea filmul din medie: potentialul malefic al copilariei. the killer innocents (nu innocent killers)
na, sa nu zici ca nu esti urmarit si komentat :-)

Daniel Iftene spunea...

cred ca ar trebui să nuanţăm puţin, dacă vorbim de rezolvări, nu pot să fiu de acord cu tine. nu e aceeaşi rezolvare ca în "the others", prin simplul fapt ca în El Orfanato avem de-a face cu o opţiune a personajului principal, în timp ce în The Others co-existenţa lumilor nu numai că nu e o opţiune, dar nici nu se ajunge la o conciliere a celor două spaţii.
Dacă vrei, putem începe o mică dezbatere pe killer innocents şi innocent killers, dacă ai de gînd să-i dai startul. Pentruz că tu îmi spui că scoate filmul din medie, însă, dacă înţeleg eu bine termenul, killer innocents e o chestie destul de uzitată în filmele horror. Aştept...

Anonim spunea...

..asadar, stiu ca si cele mai trase de par horror-uri se folosesc de topos-ul "copilului rau", posedat de diavol sau de cine stie ce fantoma, numa ca eu ma gandeam la o kestie ne-diavoleasca, ci pur psihologica si intrucitva poetica, cum e cu "carrie" adolescenta, dar tot innocent, care cind e ofensata se razbuna crunt si singe face. adica nu ar veni din exterior rau' ala, ci ar fi inclus in datele puritatii si legat inextricabil de ea. vezi si "o coarda prea intinsa" de henry james.
cit despre "optiune": 1. dincolo de o metafora a scenaristului, in ce termeni poti vorbi de "optiunea" unui personaj de a ramane in lumea de dincolo (eventual la sergiu nic.cu "m-au ciuruit" :-)) 2. (asta nu prea e argument, but..) hey, e nicole kidman in "the others" si pe femeia asta you could not but suspect of ambiguity.. deci nu is sigura ca ea nu facuse deja optziunea .. stii ce-i face lui tom in "eyes wide.."